Cazuri reale și statistici
Studiu în județele Cluj și Harghita
Potrivit specialiştilor, comportamentul problematic este caracterizat prin angajarea persistentă şi repetată în jocuri de noroc, cu efecte negative asupra vieţii personale, familiale, profesionale sau şcolare, în timp ce jucătorii patologici de noroc tind să aibă tulburări sau afecţiuni psihiatrice asociate care agravează comportamentul legat de jocurile de noroc şi pariuri practicate fizic sau online. În plus, dependenţa de jocuri, cunoscută şi sub denumirea de 'gambling', se poate însoţi şi de alte co-dependenţe, precum cea de alcool, tutun, droguri recreative etc. "Prima dată am făcut un studiu de prevalenţă la nivel regional, în şcoli din judeţele Cluj şi Harghita, unde am investigat 1.032 de adolescenţi între 11 şi 19 ani, majoritatea băieţi, cu o vârstă medie de 16 ani şi jumătate. Ce am descoperit? Marea majoritate, aproape 73% joacă jocuri de noroc pentru socializare, însă am fost foarte miraţi că aproape un sfert, 23,54% aveau simptome pentru jocul problemă de noroc, iar 3,48% pentru jocul patologic de noroc. I-am întrebat şi ce joacă. Majoritatea, pe vremea aceea, în 2010 - 2012, erau pariurile sportive Slot Machines, Loto/Cazino online/pariuri de biliard, apoi ruletă, jocul de cărţi pe bani şi jocuri de zaruri pe bani", a precizat Lupu, la conferinţa "Telefon, internet, jocuri de noroc, pericolele de lângă noi", organizată de Academia de Ştiinţe Medicale. Studiul a relevat, totodată, că jumătate dintre cei intervievaţi au declarat că pot controla rezultatul jocului, lucru care este "total greşit". "Îngrijorător a fost faptul că 50% dintre cei intervievaţi au declarat că pot controla rezultatul jocului, ceea ce este total greşit. Vârsta medie a primului contact cu jocul de noroc a fost de 15 ani, însă cel mai îngrijorător lucru a fost vârsta celor mai tineri din eşantion cu joc patologic de noroc, vârsta a doi dintre aceştia a fost de 11 ani (...). 44% dintre ei au declarat că suma maximă pariată este între 10 şi 100 de euro. 72,22% practică jocul în grup, 30,55% au spus că au rezultate modeste la învăţătură, aproape 40% au spus că au multe absenţe, iar 52,2% au venituri modeste”, a transmis medicul. Un alt studiu prezentat de dr. Ramona Lupu, realizat în 2006, pe un eşantion de 2.006 participanţi, peste jumătate dintre aceştia fiind de sex feminin, a evidenţiat faptul că "fetele nu sunt scutite de a dezvolta jocul patologic de noroc", un procent "destul de mare" dintre acestea fiind consumatoare de alcool în combinaţie cu jocul de noroc.
Studiu Salvații Copii
Deşi doar 14% dintre copii au recunoscut că au practicat jocuri de noroc pe bani, impactul fenomenului este mult mai amplu, 40% dintre ei menţionând că au prieteni implicaţi în astfel de activităţi, conform celei mai recente anchete sociologice realizate de Salvaţi Copiii.
Expunerea copiilor la reclamele jocurilor de noroc atinge cote alarmante, arată Salvaţi Copiii, inclusiv pe medii precum publicitatea stradală, televiziune şi internet. Mai mult, 11% dintre copii admit că urmăresc influenceri promovând jocuri de noroc pe bani, 10% resimt presiune din partea prietenilor, iar aceeaşi proporţie are membri în familie implicaţi în aceste activităţi.
Conform sondajului online, 7 din 10 copii spun că au văzut publicitate stradală la jocurile de noroc, 4 din 10 copii spun că au un prieten care joacă pe bani, 1 din 10 copii are un membru al familiei care joacă jocuri de noroc pe bani. Potrivit aceleiaşi surse, băieţii raportează o implicare mai mare în jocurile de noroc pe bani în comparaţie cu fetele (22% vs. 9%), copiii cu vârsta de 14 ani şi peste au o frecvenţă semnificativ mai mare de practicare a jocurilor de noroc comparativ cu cei mai tineri (18% vs. 6%), iar copiii din mediul rural sunt mai predispuşi la jocurile de noroc pe bani în comparaţie cu cei din mediul urban (17% vs. 13%).
„Dependenţa de jocuri de noroc la copii este o problemă complexă, cu cauze multiple. Expunerea la publicitatea la jocurile de noroc, care creează iluzia că banii se pot obţine în mod facil, presiunea socială din partea prietenilor şi a familiei, dar şi lipsa de cunoştinţe despre riscurile jocurilor de noroc sunt factori care pot contribui la apariţia acestei dependenţe. Mai mult, odată intrat într-o agenţie de jocuri de noroc, tot mediul este creat ca să joci cât mai mult şi ca să revii: lipsa luminii naturale, pentru activarea anumitor neurostimulatori, recompense dulci gratuite, care activează o anumită zonă din creier care te face să te simţi bine, mirosurile, totul creează o atmosferă de transă în care raţionalul nu are putere”, a declarat dr. Emilian Voiculescu, membru al Federaţiei Române de Psihoterapie şi al Asociaţiei Române de Psihoterapie Psihanalitică.
Organizaţia Salvaţi Copiii arată că, în 2022, cheltuielile în acest sectorul de Jocuri de Noroc au atins suma de 28 de milioane de euro, agenţiile de jocuri de noroc situându-se în topul celor mai mari cheltuitori în publicitate. Spre exemplu, sectorul de telecomunicaţii a alocat 30 de milioane de euro pentru publicitate, iar sectorul HoReCA 16 milioane de euro, conform Initiative Media Factbook 2023.
Studiu Centrului de Studii în Idei Politice (CeSIP)
Primul studiu independent asupra răspândirii jocurilor de noroc în rândul liceenilor din România, cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, atrage atenția asupra unei realități îngijorătoare. Copii sunt familiari cu pariurile, păcănelele sau alte forme de jocuri de noroc, mulți dintre aceștia având prima experiență de acest gen chiar înainte de a avea buletin. Aproape 1 din patru minori, 22,4% dintre liceenii din România au declarat că au participat cel puțin o dată la jocuri de noroc, ceea ce înseamnă că aproape 1 din 4 adolescenți este deja implicat activ într-un comportament cu potențial adictiv, înainte de vârsta majoratului, după cum arată studiul Centrului de Studii în Idei Politice (CeSIP). La fel de îngrijorător este faptul că, dintre liceeni care au avut de-a face cu jocurile de noroc, cel puțin 25% au ajuns în această situație înainte de a împlini 14 ani. Studiul arată că în cazul tinerilor există conversiei comportamentelor legate de jocurile video în cele legate de jocuri de noroc (n.r gaming to gambling). Unele mecanici de joc facilitând trecere la comportamente periculoase. ,,Datele chestionarului nostru arată că un procent îngrijorător de 24% din tinerii care au practicat cel puțin o dată jocuri de noroc, au făcut-o înainte de vârsta de 14 ani. Cu alte cuvinte, nici măcar nu aveau carte de identitate emisă. Studiul nostru s-a concentrat preponderent pe segmentul de vârstă 14-18. Acest procent de tineri care au jucat înainte de a îndeplini 14 ani, ne arată că există în continuare un segment care nu este studiat și care este extrem de vulnerabil riscurilor specifice jocurilor de noroc”, explică Vlad BujdeiTebeica, coordonatorul proiectului.